Nr. 61.indd

Proza [i prozacul
DEZINHIBAREA, lejeritatea, F`r` raport cu preocup`rile anteri- nele, cu trecerile lor nenum`rate de-o le în coam`, trag tot mai tare, m` smu- oare, formînd partea cea mai întins` a cesc, m` scutur, ]op`i ca o descreierat`. Prozacului, tabletele din Suplimentul de cit, ce pare pierdut în ocoli[uri [i opriri cultur` sînt scrise de un autor ce se ia de plîns. Înjur de aia a m`-sii de creang` peste picior [i se scuz` c` a înc`lcat teri- liei („Roman“), o mic` bijuterie nara- de via]` de rahat [i dau cu piciorul în nu ]in de natura Adrianei Babe]i. Ea s-a toriul interzis al prozei – din neb`gare tiv`, ce se încarc` de un nedefinit sen- roata c`ruciorului, mai s` mi-l rup“.
final nea[teptat, povestea vie]ii o ia de ori despre familie, iar într-un loc chiar de ordin înalt, ce se refuz` neofitului [i departe [i pune fa]` în fa]` rela]ia speci- face o promisiune: „ar merita s` poves- al` pe care cele dou` bunici, matern` [i tesc cîndva istoria care i-a a[ezat fa]` în cread`: s` se închipuie scriitor i se pare lipsa declarat` a mizei literare, n-ar fi patern`, o între]in cu… p`rul. O simpl` indecent, ei care îi are mereu în minte meroasele [i ciudatele lor familii. Ea a pe cei mari. Chiar îndr`zneala de a scrie în proz` al Adrianei Babe]i dac` n-ar fi fost chiar Istoria cu I mare, pentru c` de eseu sau o simpl` pagin` critic` i se pare fapt atunci s-au întîlnit dou` lumi, dou` triv` literar` [i personal`, fiindc` Adri- rase [i cîte dou` credin]e în Dumnezeu tic`, încuraj`rile exasperate ale amicilor rite ca ton, stil [i profunzime, reunite ana Babe]i nu poate scrie despre ce nu o [i-n politic`. Unii erau boga]i, al]ii nu, sub numele de „Maculator“ [i care dau prive[te direct, iar ce o prive[te direct [i unii români, al]ii nu, unii cre[tini, al]ii m`sura scriitorului Adriana Babe]i, scri- nu, unii de stînga, al]ii de dreapta, unii itor adev`rat, a[a cum s-ar dori ea îns`[i foarte de stînga, al]ii foarte de dreap- [i în general despre teritoriile scrisului în reveriile ei imoderate, unde scriito- ta“. Cu aceasta, Adriana Babe]i anun]` creator este azi – mai trebuie s-o spu- rii stau într-un Olimp al literelor, parc` tacol de balet (Lacul lebedelor): „e sîmb`t` nem? – cu totul inactual`. Asta o vede seara [i pentru prima oar` în via]a mea manului, de va fi s`-l scrie cîndva. Iar [i Adriana Babe]i, [i de aceea încearc` sînt la oper`. Stau în loj` într-un foto- s` ]in` pasul, s` se acomodeze cu spiri- de pagini de „Maculator“, care ne re]in liu, coco]at` pe o pern` vi[inie, cu ochii fiindc` închide în sine sensul major al tul zilei. {i-a luat chiar o rubric` în Su- toat` aten]ia, scene din copil`rie, fami- cît cepele [i mîinile reci de emo]ie“. plimentul de cultur` de la Ia[i, unde mi- r`]u[ca din loj`. Se vede leb`d`, sub re- avea curajul s` scrie cîndva cartea ei [i a tatea, directe]ea [i, dac` nu impudoarea, flectoare, alb`, aerian`, ]inta privirilor familiei, cu toat` m`sura, cu decen]a ce nismului, ce ne-a marcat pe noi to]i cei [i a admira]iei generale – [i din aceast` o arat` în aceste pagini, scriitorul care tat astfel o sut` de tablete pe teme „po- este ar deveni, literar vorbind, un mar- zitive“, euforice – americ`ne[te, cum o vis de m`rire mai adaptat realit`]ii (s` tor-cheie. Vorbind despre sine, colaj im- bletele de „prozac“. În toate privin]ele, fiu scriitor), n-a mai ie[it nici azi cînd î[i numirea generic` de Prozac. 101 pasti- ele sînt altceva. {i, de[i autonome, aces- le pentru bucurie, ca o scuz` fa]` de ci- ne de sine [i cu o în]elegere ce se rever- titor [i ca o ironie ce [i-o arunc` sie[i: c` apar]in unui întreg pe cale s` se for- a fi strivi]i, în ma[in`ria colosal` a se- la“, unde vorbe[te despre sine ca feme- ce se anun]` [i ce se cere a fi scris` ar fi induc` iluzia bunei dispozi]ii, cu gîndul ie-asin în comunism? (Sarsanela – chiar – fals, desigur – c` a scrie despre bucu- a[a fusese numit`, cu drag, de prieteni – dep`[easc` – în fine! – interesul local? pul [i inteligen]a literar` s` lase multe- Prozacul Adrianei Babe]i e un balon le inutilit`]i ce-i paraziteaz` cotidianul ora[ul cu sarsanale în amîndou` mîini- proz`?) [i un act de ner`bdare: odat` cu ziant decît euforic. Cititorul va resim]i de strict` autobiografie (certific`m: a[a efemeridele din Suplimentul de cultur`, mai cu seam` bucuria ca datorie decît o ora 22:40, dr. Moráth de la spitalul de disonant, [i schi]ele din „Maculator“. un cle[te [i a strigat d`-]i drumul [i ie[i cârlie în zilele sale senine) sînt ce tre- buie despre ce-a fost: „În dreptul Pio- [i anun]` un prozator de alt calibru, fa]` [i Mircea Mih`ie[ programul A treia mama, n-am prea p`rut c` a[ fi în via]`. nierilor îmi aduc aminte c` am l`sat de de care putem avea toate preten]iile. Au- Europ`, vast [antier care a animat dez- dou` zile o leg`tur` de crengi [i de sur- cele gata preg`tit` în bosche]i. Intru în proza [i prozacul. Intrarea în scen`, fu- cî]iva ani buni [i a l`sat în urm` o mi- parc, orbec`i dup` ascunz`toare [i pip`i cît pip`i pîn` nimeresc vreascurile. Iau eseul despre Dandysm e formula cea vîn`taie pe frunte pîn` la [ase luni [i cu vînjos leg`tura, o salt în spate [i, gîrbo- ie re]inut: restul sînt simple exerci]ii de un dezastru definitiv la nervul optic.“ vit`, abia trag c`ruciorul pîn` la nr. 28. a[tept`ri: o broderie stilistic` [i inte- A[a începe prima scen` – perfect înce- În fa]a por]ii, nu [tiu cum, parc-o v`d mîn` de scriitor sigur pe mijloacele sale. povestea ei cu Moartea pref`cut` într-o l Adriana Babe]i
Iar tonul tuturor scenelor din „Macula- b`trîn` care duce nuiele în spate. Simt PROZAC. O SUT~ UNU
desf`[oar` în toate direc]iile, cu mult tor“ e dat astfel din capul locului, ton c`-s un fel de vr`jitoare hîd`, pe care n-o PASTILE PENTRU
r`sf`] savant, pe jum`tate disimulat, iar greu de situat, între sarcasm [i mil`, cu iube[te [i n-o ajut` nimeni. Mi se umplu suficient` distan]` fa]` de sine, deschi- ochii de lacrimi. Scot un fel de scîncet, te în sticlu]e obscure, atunci redeschise simt singur` [i dezn`d`jduit`. Las oi[tea ce nu ni se mai înf`]i[eaz` chiar atît de din mîini [i vreau s` dau vreascurile jos împl` în biografia sa, dar totul are re- din cîrc`, dar o creang` se aga]` de p`r. în lectur`, ci mai degrab` nelini[titor, lief [i via]` [i se întinde natural în Încerc s-o desprind. Nimic. Se mai încîl- cesc [i altele. Îmi vîr amîndou` mîini-

Source: http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/vasilepopovici6109.pdf

aschehougagency.no2

The Phantom Picture (Fantombildet) Aleksander Bergan 2013, H. Aschehoug & Co. (W. Nygaard) Prologue Tick tock, tick tock. You’re lying there in the darkness, feeling wide awake. You might as well get up and do the dishes, clean the house, or take out the garbage. You could watch repeats on Discovery Channel or read a book. Yet, you know you have to sleep. 7 hours a day, 36

Case scenarios asthma.doc

Case Scenarios: Asthma Case #1 Scot is a 14 year old male whose asthma worsens in the spring and fall. He uses Flovent most days and Ventolin as needed. His most pressing concern is shortness of breath and chest tightness, with more cough at night after games. He is a very good player whose girlfriend prospects are being sorely affected by this. He went to the emergency room once already this

Copyright © 2010-2014 Medical Pdf Finder